Printre flori

Iata ca a venit si clipul de care va povesteam in postul despre lansare.

Otaku Festival-noutati

"9 si 10 mai 2009 vã aduce Otaku Festival editia a III-a, de data aceasta desfãsurat cu
ocazia anului prieteniei dintre Japonia si tãrile dunãrene. Organizat de Otaku
Entertainment, Project Sakura si Biblioteca Metropolitanã, Otaku Festival III va avea loc
în Bucuresti, la Casa Studentilor (Calea Plevnei nr. 61) si va avea ca temã Play.
Festivalul vã propune activitãþi adresate tuturor categoriilor de vârstã si preferinþe:
concursuri de cosplay si de AMV-uri, sesiune de photo-shooting pentru cosplayeri, maid
cafe, workshopuri de desen, de kirigami si de stenciluri (coordonate de artisti din
Bucuresti, Brasov, Cluj, Resiþa si Timisoara), expoziþie de desen si de planse cu MOC-uri
LEGO, panouri pentru desen, jocuri video 8bit, proiectii si alte surprize.
Mai multe detalii pe site-ul festivalului: http://www.otakufestival.com/."

Pentru ca toate activităţile să iasă bine, Otaku Festival are nevoie de voluntari. Secţiunile pentru care au nevoie de voi sunt următoarele: cosplay, videogames, workshopuri, intrare.
Cei care doresc să ajute sunt rugaţi să completeze formularul de la la pagina de voluntariat. Vârsta minimă de participare ca voluntar este de 16 ani.

Pe pagina de activitati vă puteţi înscrie GRATUIT, până la 5 mai 2009, la workshopuri de desen, kirigami, stencils...Atenţie! numărul de participanţi este limitat.

Jus in Bello

Fiind cititoare fidela a site-ului http://tvblog.ro/, am ramas placut surprinsa de initiativa fetelor( Maviky- autoarea recenziilor la serialul "Supernatural" de pe tvblog, BelladonnaRIP- autoarea site-ului http://supernaturalro.livejournal.com/ si Olivia- creatoarea primul site “Supernatural” romanesc http://www.fricaeunlux.ro/) de incerca cu ajutorul unei petitii online( pe care va invit sa o semnati) aducerea Winchesterilor mai aproape de noi. Mai exact se vrea organizarea unei intalniri intre fanii serialului "Supernatural" si protagonistii acestui serial.

Mi se pare o initiativa foarte buna, de aceea o si promovez. STiu ca sunt multi cei care urmaresc serialul "Supernatural", chiar daca nu recunosc.

In plus, TvBlog sustine fansite-ul Supernatural, www.fricaeunlux.ro , si promoveaza proiectele acestora.

Alte informatii despre conventie, proiecte si sustinatori gasiti mai jos.

"Site-ul Fricaeunlux.ro a fost creat din pasiune pentru serialul ce-i are ca protagonisti pe Jared Padalecki si Jensen Ackles (Sam si Dean) si a devenit unul dintre cele mai importante (daca nu poate cel mai important) fan-site al unui serial din Romania.
Responsabilele (da, sunt 3 fete) pentru realizarea acestui proiect sunt Olivia, Ioana si Vichi, care au tinut zi de zi fanii Supernatural la curent cu noutati din lumea serialului si cu articole despre episoade, atat pe Fricaeunlux.ro cat si pe TvBlog.ro . Proiectele lor nu se opresc insa aici, ele initiand o petitie pentru difuzarea serialului la o ora rezonabila pe AXN, realizarea unei conventii Supernatural in colaborare cu fanii din Italia si multe altele, despre care veti citi in curand pe TvBlog."

+ cateva cuvinte scrise astazi de BelladonnaRIP pe Tvblog:

"Conventiile dedicate serialului au loc majoritatea in Statele Unite- vize, bani,scump.Estimativ un pachet pentru o conventie pentru un weekend la Chicago se apropie de 500 de dolari, pentru Europa exista doar Asylum Convention , din 2007 aceste conventii au loc in Marea Britanie, din nou avem o problema-bani multi ,putina reclama pentru fanii din restul Europei.
Australia anul acesta a reusit “minunea” si dupa un an de zile de munca, convingere si promovare s-au ales cu Jensen Ackles, Jared Padalecki si Misha Collins live la Sidney. Stiu ce vor spune probabil multi, s-au trezit romanii si au idee creata de conventie sau haida de stati cuminti si mai usor cu planurile marete. Ei bine saptamana aceasta, mai exact luni 20 aprilie 2009, s-a lansat campania de promovare romano-italiana “Jus in Bello” Conventie Supernatural in Italia- de ce Italia- de ce ? oricum pe moment in Romania e cam dificil sa aducem o conventie, de ce cu italienii, pentru ca anul trecut in septembrie au fost cei care ne-au rugat sa-i sustinem cand incercau sa-i aduca pe the Winchester brothers la festivalul Telefilm, cum spiritul si sangele latin ne uneste, buon giorno Italia! Ne vedem la conventie! Intr-o saptamana petitia online

http://www.petitiononline.com/jusbello/petition.html a fost semnata de peste 300 de persoane- romani, italieni, unguri, polonezi, greci, nemti, sloveni, rusi-cei care vor sa mearga la o conventie in Europa dar , din pacate nu-si permit sa ajunga.
Nu spun ca Italia practica preturi mai atente cu buzunarul fanilor, dar fata de un Asylum sau Vancouver Convention, o sa fie mult mai ieftin. Ar mai fi un motiv- mobilizarea, pana acum , zic eu, am mers foarte mult pe ideea, lasa-o asa ca nu va merge.Spiritul de “Miorita” nu numai la noi, si italienii il aveau, inca ne bantuie .So ,da ne-am trezit intr-o dimineata am pus de o conferinta pe messenger si restul vi-l prezint in randurile urmatoare:
pagina de facebook: http://www.facebook.com/group.php?gid=67941022317

site : http://jusinbelloitaly.altervista.org/

petitie: http://www.petitiononline.com/jusbello/petition.htmle

mail: jusinbello.convention@gmail.com
Si inca ceva , impreuna cu Maviky, am primit un ajutor si sustinere din partea lui Alice Jester, editorialist la blogcritics, una din vocile respectate in comunitatea “Supernatural”. Joi, 23 aprilie 2009, am primit acest articol http://blogcritics.org/archives/2009/04/22/221752.php. Va dau un citat :
“Speaking of the Romanian fans, they’ve got a few other efforts going. Vichi writes Supernatural blogs for the TVblog.ro website, Raluca writes her reviews at her Livejournal site and Olivia started a Romanian fan site a year ago. They also started a new blog just a few days ago called Support Supernatural that they are using to promote new projects. They obtained a partnership with TVblog.ro (the biggest blog site for TV shows in Romania), who’s promised to support them in every project they’ll be doing regarding Supernatural.”
Ieri a aparut in schimb o stire din partea Rogue Events cei ce se ocupa de conventiile Asylum, datorita cererilor din partea fanilor, s-a decis ca in 2010 , intre 21-23 mai, sa aibe loc o conventie Supernatural: Asylum Eu: No rest for the wicked. Locatia a fost propusa Germania, motivul fiind: la conventiile Asylum, numarul celor mai multi fani veniti dupa cei din Marea Britanie a fost cel al faniilor din Germania. Momentan nimic nu este batut in cuie, exista aceasta confirmare pentru conventie, locatia exacta nu a fost stabilita, existand si o mica sansa ca din cauza costurilor sa pice varianta germana pentru o alta locatie europeana.
Ma gandesc ca dupa aceste randuri veti spune, foarte frumos, pai atunci voi puteti sa renuntati la conventia voastra, se face pana la urma in Europa. Ei bine, nu renuntam, de ce-pentru ca perioada propusa de organziatorii Rogue Events e apropiata de cea pentru Asylum 4 ( nu e garantat ca la conventia de pe continent sa vina aceeasi invitati ca pentru Asylum UK), si ati ghicit mai avem un motiv, dorim ca noi, impreuna cu fanii din Italia sa fim alaturi pentru o conventie, in Italia, acesta este un proiect la care tinem foarte mult, deja atat partea romana cat si cea italiana, lucreaza la capitolele sponsorizari, promovare si logistica.
Impreuna putem sa reusim!"

Viki Cristina Barcelona

Nu imi vine in minte nicio revista in care sa nu fi fost mentionat acest film. Probabil, numele lui Woody Allan este garantia calitatii. Evident, cel mai spiritual om al secolului XX si'un Oscar (Penelope Cruz, cea mai buna actrita in rol secundar) sunt probe suficiente pentru o poveste idioata sa devina film bun. De ce idioata? Doua americance (am spus tot?) pleaca in vacanta in Spania. Dornice de aventuri se inhaiteaza cu un tip si fosta lui nevasta... si acum incepe sarada! Atmosfera full of love and romance, raporturi, legaturi intre persoane... Totul in peisajul "plin de exotism al Barcelonei" (voi va auziti ce spuneti?).

Nu-mi place filmul asta pentru ca este o comedie-romantica, cu accente de drama... si toate filmele pe care le-am vazut de acest gen m-au calcat pe nervi. Nu-mi place de Penelope Cruz. Are o fata prea simetrica si prea expusa. Tinde sa devina un icon (oriunde intoci capul dai de mutra ei). Nu-mi plac americanii, cu atat mai putin americancele. Nu gasesc nimic exotic in Barcelona si nimic sexy la spanioli. Nu-mi plac revistele in care se scrie despre acest film, si nici modul in care se scrie despre el. Nu-mi place afisul. Story-ul e banal si rasuflat. Imi place Woody Allan. Si sa nu uit: nu am vazut Viki Cristina Barcelona. Si cu toate astea, nu-mi place.

Ziua V 2009, premiera "O aminitire, un monolog, un strigat si o rugaciune", Green Hours, 26 aprilie 2009, ora 20.00

Asociaţia social culturală Baraka organizează duminică, 26 aprilie 2008, la orele 20.00, o reprezentaţie a piesei de teatru „O amintire, un monolog, un strigăt şi o rugăciune” la Clubul Green Hours din Bucureşti. Această reprezentaţie inaugurează campania Ziua V 2009 la Bucureşti, parte a campaniei globale îndreptate asupra violenței împotriva femeilor.

Piesa este o colecție de monologuri scrise de autori celebri, precum Michael Cunningham; Ariel Dorfman, Jane Fonda sau Alice Walker, și editată de Eve Ensler și Mollie Doyle. Textul a fost scris special pentru festivalul ”Până când violența se va opri” ce a avut loc în iunie 2006 la New York.

În regia lui Robert Bălan, personajele vor fi interpretate de unsprezece actriţe şi actori din Bucureşti, toţi voluntari în cadrul acestui proiect. Aceasta piesă aduce pe scenă femei şi bărbaţi tineri, motivaţi să vorbească despre şi contra violenţei împotriva femeilor într-o formă artistică cu scopul de a stimula dezbaterea în cadrul societăţii şi implicarea tinerilor în eradicarea fenomenului.

Campania Ziua V București 2009 are ca scop ridicarea nivelului de conștientizare și informare în rândul tinerilor asupra violenţei împotriva femeilor la nivel global și local, asupra cauzelor și consecințelor acesteia. Inaugurată cu această piesă de teatru, campania continuă cu sprijinul tinerilor voluntari cu sesiuni de informare şi conştientizare asupra violenţei împotriva femeilor în diferite licee şi universităţi din Bucureşti.

Ziua V este o mişcare la nivel mondial care militează pentru eliminarea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor: violul, bătaia, incestul, mutilarea genitală şi sclavia sexuală. Ziua V este un promotor al evenimentelor creative ce au drept obiective conştientizarea publicului, strângerea de fonduri şi revitalizarea spiritului organizaţiilor anti-violenţă existente. Litera V în Ziua V simbolizează Victoria, Sf. Valentin şi Vaginul.

Asociaţia social-culturală Baraka este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit înfiinţată de un grup de tineri în 2002 cu scopul de a promova drepturile omului şi coeziunea socială în rândul tinerilor prin activităţi artistice şi educaţionale. Asociaţia Baraka a participat la Ziua V 2007 prin organizarea a două reprezentaţii ale piesei „Monologurile Vaginului”.

Pentru relaţii cu presa: Ruxandra Pandea, 0727320912, ruxandra.pandea@gmail.com;

Pentru rezervări 26 aprilie 2009: Green Hours, telefon: 0788 452485 / 07222 34356 și teatru@green-hours.ro;

Pentru informaţii despre campanie Ziua V București 2009: http://vday.24hbaraka.org.

live or die. make your choice

Prin copilarie detestam filmele de groaza. Suspansul hitchcock-ian ma tinea treaza cateva nopti bune! In ultimul timp, frica inspirata de horror-uri mi-a disparut in totalitate. Probabil, in ziua de azi, sentimentele pe care le poate inspira un film, nu mai au aceeasi intensitate pe care o aveau acum un secol, la primele proiectii. Avem retina “poluata” de prea multe filme. Se-ntampla sa-ntorc privirea, de scarba la un film de groaza, dar niciodata de frica. De la Exorcistul I (1973) incoace, nici un horror n-a reusit sa ma impresioneze. Invazia productiilor proaste (de tip I know what you did last summer, Wrong Turn, Grindhouse, The reaping etc.) m-a determinat sa cred ca orice film de groaza e prost. Reteta peste tot e aceeasi: un criminal, sange mult, urlete, lumina difuza... Aceeasi muzica, aceleasi bla-bla-uri.

Seria SAW mi-a placut. Bineinteles, filmele sunt arhi-pline de cliseele definitorii oricarui horror. Pe care nu am de gand sa le trec in revista, sunt sigura ca se vor ocupa altii de acest aspect. Imi place politica lor de marketing: fiecare Saw este lansat cu o seara inainte de Halloween. Asta ca sa nu cumva sa induca erori cinefililor: este clar vorba de un film de groaza comercial, creeat dupa o reteta deja cunoscuta ca fiind de succes! Saw 1 ( regia James Wan) mi-a lasat in minte imaginea unui phsihopat care isi tortureaza victimele intr-un mod ingrozitor. Criminalul ramane cvasi-necunoscut, iar in Saw 2 (regia Darren Lynn Bousman) incepe sa i se contureze foarte vag personalitatea. Moartea lui Jigsaw, la sfarsitul lui Saw 3 (regia Darren Lynn Bousman) am privit-o ca pe o usurare. A murit exact cum merita: quid pro quo. Abia in Saw 4 ( regia Darren Lynn Bousman) publicului i se contureaza clar imaginea criminalului, pentru ca, Saw 5 (regia David Hackl) sa aduca in fata noastra un om foarte inteligent, cu o psihologie extrem de interesanta. Jigsaw este mai mult decat un criminal cu sange rece. Este un psiholog, un ganditor (filosof daca vreti). Un individ care descompune perfect mintea umana, anticipeaza miscarile victimelor. Analizeaza si se joaca. Dincolo de violenta infioratoare, Jigsaw este un artist (pentru cunoscatorii Actionismului vienez, comparatia mea nu va parea nici absurda, nici fortata). „Live or die. Make your choice. Feel what I feel. Save as I save”. Optiunile nu sunt tocmai fericite pentru victime: daca reusesc sa supravietuiasca, sansele sa ramana nemutilate sunt minime. Totusi, Jigsaw, nu se considera criminal. Tocmai pentru ca ofera acesta optiune. Pe undeva, apare o identificare cu Dumnezeu. Puterea suprema. Jigsaw da victimei o optiune, ii da dreptul la viata sau moarte. Si din modul in care isi selecteaza victimele, deducem o apropiere (daca nu o identificare) cu Dumnezeu: Jigsaw pedepseste infractori ramasi in libertate. Victimele lui sunt indivizi care isi mertita soarta, merita chinurile/ torturile prin care trec.

Datorita modului in care este conturat Jigsaw (Tobin Bell) mi-a placut intreaga serie Saw. Este construit atent, foarte diferit, interesant, delirant. Personalitatea lui ridica unele probleme, face trimiteri la diferite mituri ale umanitatii (nu stiu daca intentionate sau nu). Ingrozeste si intriga in acelasi timp. Pentru acest personaj, merita vazuta seria (macelaria) Saw.

Daca post n-am tinut, macar sa scriu unul

M-am trezit in frig, agitandu-ma de ce nu mai pune nimeni pe foc, avand in vedere ca imi ingheata mana daca o scot din asternut. Raspunsul: "asa e pana te obisnuiesti". Cred ca am racit, de obisnuit nush cum merge treaba.

Asadar maine e sarbatoare. Bine ca mi-am tras vreo 10 filme noi, proaspat cumparate de la diverta, cred ca vor rula sapatamana viitoare la cinema( poate chiar peste 2 luni). SUnt stupizenii de comedii, animatii pentru copii, interviuri cu vampiri vechi si poate chiar cateva farmece. Pentru mine Pastele , ca si Craciunul, este ocazia de a reveni putin la copilarie, de a ma bucura de aceleasi lucruri care bucura un copil de 12 ani, de a fi lipsita de griji cateva zile; si poate de a descoperi ca dracu nu e chiar asa negru pe cat il credeam.

Voi ciocni un ou-2 rosii in speranta ca voi sparge alte oua rosii la randul meu:))) as fi apelat la un ou de lemn dar m-am gandit prea tarziu la asta. Voi manca pasca aia buna rau de care am tot vorbit pe la toti( are coc0s, d`aia e buna), poate voi manca si 2 felii de cozonac( decand cu pasca, am cam abandonat cozonacul) si atat, cred. Nu-mi plac preparatele de carne de obicei, detest friptura de miel( oricum prin zona de unde e maica`mea nu se face asa ceva) si sarmalele am ajuns sa le urasc. Nu cred sa fac excese avand in vedere ca cel mai apropiat spital de aici arata infect:))

Va urez Sarbatori fericite si sa petreceti alaturi de cine vreti voi( cu calculatorul, laptopu in poala, cu matza, catel,purcel...eventual compania unor indivizi dubiosi:))

de Paste, no. one hits week-end la MTV

Week-end de sarbatoare dar m-am trezit mult prea devreme. Frig si vreme buna de rememorare si meditatie. Copilaria? Bonjour, Petit Prince! Nu vreau sa ma gandesc la copilarie acum. Ma multumesc cu momentul de fata, in ritm de R.E.M., la MTV. Loosing my religion?

Ma enerveaza muntele, bolovanul imens pe care-l vad prin fereastra. N-am sa inteleg niciodata pasiunea oamenilor de-a se catara printre copaci, cu frica-n san ca vor fi atacati, mancati de lupi, ursi etc. Moby. Sau ar merge mai bine Gotan Project? Nu, e prea dimineata pentru tango. Raman la MTV.

Poate ar trebui sa compun un mesaj cu zeci de urari, usor melodramatic si induiosator. Dar mi-e lene. Anul asta nu pot sa-mi fortez integrarea in sincronizarea psihica cu invazia de lumini (fara umbre, fara clarobscur) care va bombarda telefoanele. Inchid telefonul.

Vreau sa rasfoiesc Micul Print, sa revad Amelie, Evanghelia dupa Matei, All about Eve si poate Vertigo. Imi place acest week-end prelungit, desi catitatea mare de mancare nu prea ma binedispune in general. Spiritul romanesc al sarbatorilor, care de cele mai multe ori se rezuma la frigidere arhi-pline, stomacuri supra-saturate (ocluzii intestinale?) ma-ngrozeste. Sarbatoriti cu un film bun, un ou colorat, niste struguri, cateva felii de blue camembert si obligatoriu un Chateau Margaux! Week-end-ul asta la MTV muzica suna mult prea bine, n-o aduc pe Alexandrina din masina!

p.s. Heureux et joyeuses fetes de Pâques a tous!

Robert Balan

Cred ca a trecut o vecie de cand nu am mai vazut un stand-up. Pe Robert Balan il stiu de acu vreo 2-3 ani de cand cu un proiect aflat de la Valentina. Chiar am fost usor surprinsa de trecerea de la regizoreala la actorie. Bine, face in continuare pe regizorul, dar si pe actorul.
Azi am primit de la el mailul urmator si ma bate rau gandul sa ma duc. 19:00-21:00 Teatru: Balan.Unu cu Robert Balan


"Va anuntam pe aceasta cale ca domnul Sergiu Nicolaescu este pe cale sa fie inlocuit de mai tinarul actor-regizor-producator-scenarist Robert Balan, un domn care a scris, regizat si interpretat un fel de nici-prea-stand-up-comedy-dar-nici-prea-spectacol-de-teatru in care cinta (desi nu are voce), danseaza (desi nu are talent), imita personalitati (de la fotbalisti la cintarete latino si de la tanti Maria la Razboinicul luminii), se deda la streaptease, karaoke si chiar momente poetice, depunind eforturi uriase pentru a deveni vedeta..."
Adina Rosetti - Elle Man
http://www.balanunu.com/2009/03/ne-dat-astia-la-ele-cu-2-de-l.html


Prima reprezentatie a avut loc cu citeva zile inainte de Craciun. Nu se facea sa nu existe una si inainte de Paste:

balan.unu
un one man show de Robert Balan
joi, 16 aprilie, ora 19, Club A

"Dincolo de hazul lui, structura spectacolului este cea care intereseaza cel mai mult: interpretul cânta, danseaza, la un moment dat dispare din scena, interactioneaza cu publicul, întrerupe discursul si se cearta cu omul de la „tehnic”, ba chiar a scris în avans si cronica spectacolului – mai exact doua, una „de bine” si una „de rau”, cronici care au fost publicate în Suplimentul de Cultura.(...) „Antrenamentul” de jurnalist cultural al interpretului (de profesie actor si regizor) a determinat probabil aceasta abordare pe cât de neasteptata, pe atât de interesanta."
Cristina Modreanu
http://teatruldeazi.blogspot.com/2009/03/balanunu-un-blog-inscenat.html

"De fapt, tot ce face Balan pe scena ar trebui sa ne provoace plânsul, mai degraba decât râsul – genul acesta de performance si întreaga idee, fiind provocate de situatia de jale în care se afla societatea noastra fata în fata cu mass media. Daca nu e interesant ca Balan si-a cumparat bicicleta, de ce ar trebui sa fi auzit alte asemenea stiri cu valoare nula?"
Maria Balabas- Radio Romania Cultural
http://www.balanunu.com/2009/02/ne-dat-astia-la-radio-2.html

"Pe urmele lui Andy Warhol, care spunea ca in societatea mass-media oricine poate ajunge celebru pentru cinci minute, one-man-showman-ul se intreaba de ce nu ar incerca si el sa devina vedeta: daca Dan Balan a devenit faimos prin piesa "Dragostea din tei", iar Sorin Ovidiu Balan si-a castigat notorietatea prin "Tineti aproape!", de ce nu ar deveni celebru si Robert Balan? Spectacolul nu este neaparat amuzant, ci mai degraba reactiveaza mitul clovnului trist, in cadrul unui spectacol mizand pe critica sociala."
Adrian Schiop - Romania Libera
http://www.romanialibera.ro/a143577/doua-saptamani-sase-evenimente-o-galerie.html

"Balan.unu este un one man show, insa pentru one man... Robert Balan are o gramada de personalitati. Este vorba de un spectacol (la care am fost duminica seara in Club A) care are ceva in comun cu stand-up-ul, dar este o forma de comentariu social mai rar intalnita la noi. Un stand-up specializat daca vrei."
Diana - Metropotam.ro
http://metropotam.ro/La-zi/2008/12/art2613520565-Despre-vedete-si-vedetisme-cu-Balan/

balan.unu

de Robert Balan (cu doua „stiri” de Elena Vladareanu si consultanta fotbalistica din partea lui Matei Florian)/ cu: Robert Balan/ voce: Elena Vladareanu/ asistent de regie: Adrian Nistorescu/ advisori: Elena Vladareanu, Matei Florian/ asistenta tehnica: Adrian Nistorescu/ regia: Robert Balan/ producator: Robert Balan/ gen: mai mult comic (daca îmi ies poantele si nu am prea mari emotii)/durata: aproximativ 1 h (depinde de inspiratia de moment)

joi, 16 aprilie, ora 19, Club A

Mai multe pe www.balanunu.com

Cea mai fericita fata din lume

Cred ca a trecut o luna de tacere, in care nu am apucat sa postez nimic. Imi pare rau. Nu m-a atins astenia de primavara, si sper ca n-am devenit workaholica. Nu-mi imaginam ca asumarea unor resposabilitati poate sa-mi inghita atat de firesc tot timpul. Sau timpul trece neordonat si nu am capacitatea si energia necesara sa-l disciplinez si sa-l impart matematic suficient de bine.

Exista asa zisele conjucturi care impun decizii cu raspuns scurt, asa ca n-am mai refuzat invitatiile prietenilor la expozitii, filme, teatru… Timpul meu n-a mai trecut degeaba!

Am trecut printr-o serie de evenimente, pe care le rememorez in imagini placute si o sa incerc povestesc cate ceva. Cred cu tarie ca suntem suma lucrurilor frumoase pe care le vedem, din toate domeniile. De aceea, in putinul timpul liber pe care il mai am, caut sa adun, cat mai multe imagini cel putin satisfacatoare. Si Bucurestiul zilelor noastre se ofera placut! S-au inmultit galeriile de arta, cafenelele, cinematografele.. I love it!

Arta

De la constiinta contemporana tipatoare din Generation Djihad (Anaid Art Gallery) la linistea din "Coronita cu flori” -Friedrich Miess, un peisaj al Rodicai Maniu sau un desen in tus si acuarela al Tonitza (o vedere din Mangalia) etc. (expozitia de la ArtSociety cu lucrari de arta moderna si contemporana care vor intra in licitatia Artmark de primavara) peisajul artei este foarte captivant. Recomand peisajele de iarna semnate de Caltia (Galeria Posibila); o micuta galerie de arta greaca contemporana (Melenia Art Gallery, pe Blanari 12) si cele doua statui monumentale expuse in curtea galeriei ArtSociety semnate de Georgescu si Valbudea. Diversiatea este foarte mare, si calitatea expozitiilor a crescut foarte mult in ultimii ani!

Film

Am vazut destul de multe mizerii, dar si cateva filme foarte bune. Mi-ar fi placut Franklin (SUA, 2008) daca ar fi incercat o reteta mai putin Hollywood-iana pentru un subiect foarte interesant. In schimb “The Alphabet Killer” (2008), „Disturbia”(2007) „Seven pounds”(2008) intra in categoria filmelor de duzina, cu care mi-am pierdut vremea. In ultimul timp au fost si cateva festivaluri de film. Am ratat Next si Festivalul filmului Polonez (parca) de la ICR, dar am prins cate ceva din B-est International Film Festival V. „Shotgun Stories” (SUA, 2007) este un film ciudatel, 6 frati vitregi (cate 3 cu 2 mame) se cearta, se bat, se omoara. Din nimic. Un film despre viata si familii dezbinate, destul de primitiv... „Shiva” (Istrael, 2008), m-a lasat cu gura cascata. Un film format din tablouri succesive, compozitii impresionante. Merita vazut! „Wendy and Lucy” (SUA, 2008) are ceva comercial in el, ceva siropos, dar este un film reusit. Un film care te pune foarte mult pe ganduri. Povestea este simpla, dar, despicand firul in patru problemele existentiale spre care trimite sunt foarte mari.

„Cea mai fericita fata din lume”(2009), filmul lui Radu Jude este un deliciu. Delia, o pustoiaca dintr-un orasel uitat de lume, a trimis trei etichete de suc si a devenit fericita posesoare a unui Logan. Insotita de parinti, vine la Bucuresti sa filmeze un spot promotional pentru compania producatoare de bauturi racoritoare care i-a dat premiul. Certurile cu familia, problemele de pe platoul de filmare, cosurile fetei, glumele muncitorilor creeaza o imagine atat de reala asupra Romaniei ca-mi venea sa ma dau cu capul de scaun. Am ras cu lacrimi, m-am evervat si am ras din nou. In momentul in care am iesit de la Cinema Studio, primul instinct a fost sa pun mana pe telefon, s-o sun pe mama si sa tip: „ Sunt cea mai fericita fata din lume!” Nu mama, n-am inebunit, este euforia data de inevitabila comparatie dintre mine si Delia. :)

Om de lut

Am fost aseara in Silver Church, dupa cum v-am amenintat in ultima vreme ca ma duc. A fost o mica problema la inceput pentru ca nu stiam exact ora concertului. Pe site-ul clubului scria ora 22 iar pe afis 21. Bine ca e Oana desteapta si a sunat la club; lansarea era la 21.30 dar probabil ca incepea la 22. Bun...nimerim noi intr-un final "biserica" si ramanem putin uimiti de ditamai coada la care trebuia sa stam pentru a intra la eveniment. Dam din coate, facem cativa pasi inainte, 2 la dreapta, 3 la stanga si ajungem in fata scenei. A inceput pe la 22 si ceva( nu mai tin minte, eram prea entuziasmata).

Alexandrina si-a facut aparitia intr-o rochie alba, un alb murdar, crem poate (nu prea mi-am dat seama din cauza luminii) cu spatele gol. Accesorizata cu nelipsitii ochelari vintage ( pe care ii ador) a inceput sa cante pe acordurile melodiei "Om de lut". Au urmat Printre flori, De cand am plecat, Undeva( care imi place f mult), Femei dietetice, Noi 2, Numai tu( varianta reorchestrata suna f bine, s-ar putea sa-mi placa mai mult ca varianta originala), Fata merge pe jos( asta nu mi-a placut cum suna acum), Un Deux Trois, Maria (de leagan).

Desi la inceput a fost o mica problema cu volumul sunetului microfonului ei, pe parcurs vocea ei a vrajit iremediabil multimea de spectatori prezenti special pentru eveniment.

Finalul concertului a fost marcat de poiectia primului videoclip al Alexandrinei. Melodia aleasa a fost "Printre flori"( sper ca sa fi retinut corect). Mie mi-a placut clipul si sper sa-l vad cat de curand la posturile tv autohtone. AM incercat sa-l gasesc pe youtube sau alt site de profil dar nimic.

A fost exact ce ma asteptam si poate mai mult.

Va las pe final cateva cuvinte de-ale artistei, despre album:

De ce „Om de lut”?

„Pentru că mi se pare frumos cum sună; plus că are mai multe
sensuri. Am citit aceste şase versuri ale Margaretei Sterian – „Mi-a trimis
Dumnezeu un om de lut/ să nu fiu singură pe pământ/ Om de lut cu ochi de
cobalt,/ în apele lor adânci mă scald./ Om de lut cu gura de floare,/ o vorbă
m-alină şi alta mă doare” - şi parcă m-am regăsit în ele. Parcă le-aş fi scris
eu”, îşi justifică artista alegerea „primului single”.


„Muzica mea te înalţă”

„«Om de lut» e copilul meu, un copil frumos şi sănătos, gingaş, mai mult minor decât major, rafinat şi expresiv”, arată Alexandrina. N-are ales la piesele de pe primul său album, toate-i sunt dragi. „Îmi place foarte mult cum sună «Maria», care e un cântec de leagăn, «De când am plecat»... toate-mi plac, de fapt, că doar sunt ale mele”

melodiile( vreo 4 la numar)le puteti asculta pe pagina ei de myspace

http://profile.myspace.com/index.cfm?fuseaction=user.viewprofile&friendid=399186736

Poate cerul m-a mintit/Poate lumea m-a mintit/Unde esti, iubirea mea?

Tu cum te imbraci la Alexandrina?

Avand in vedere ca m-am hotarat sa merg la concertul Alexandrinei, am cautat azi cateva detalii despre locatia evenimentului (The silver church). Intru asadar pe site-ul lor si click-uiesc de vreo 2 ori cand ce vad: rubrica dress code. Imi zic: moama...daca tre sa ma imbrac intr-un fel anume...o fi vreun local cu importanta si nu stiam eu( asta imi adue aminte de un fost coleg de liceu care nu a fost lasat sa intre intr-un club pt ca avea pantaloni de trening. S-a dus acasa, s-a schimbat cu alta pereche de pantaloni, tot de trening...=))
Click pe dress code=))) Mai aveam putin si cadeam pe jos de ras. Asta e pe bune? Tind sa cred ca e o chestie scrisa la mishto( cum e si 1 aprilie). Poate nu e, nu stiu ce sa cred. Impart si cu voi motivul a 5 minute de ras p bune:))

"Sunt acceptate si chiar binevenite urmatoarele tinute:
• glamour - tinute de seara, de opera etc. Rochii de dantela, pantofi de lac, frac, papion, etc.(in cazul in care veniti de la unul din aceste evenimente)
• office - costume, sacouri, cravate, camasi albe sau asortate (in cazul in care veniti direct de la birou)
• sexi - decolteuri adanci, tinuta semitransparenta, obiecte vestimentare lipsa, bustiere, etc.
• fetish - imbracaminte de lac, latex, piele, catsuit-uri, cizme peste genunchi, portjartiere, etc.
• fancy - vezi costumele de scena ale formatiilor dance in voga
• urban outfit,
• erotic - fantasy outfit,
• kinky,
• stylish- designer outfit,
• costume carnaval - tip halloween, masti, peruci, ochelari soare supradimensionati
• retro - dantela, manusi, palarii, jobene
• vintage - obiecte autentice vintage
• body sau face paint.

Nu sunt admise urmatoarele tinute:
• sport - pantaloni trening, jacheta trening (in cazul in care nu se incadreaza intr-una din categoriile de tinute si in categoriile de tinute binevenite), echipament sportiv (tricouri sau pantaloni ce imita tinuta sportivilor)
• slapi de baie - chiar marci cunoscute
• salopete sau haine de lucru
• pantaloni scurti si sandale - in cazul barbatilor
• pantofi murdari de noroi,
• haine murdare, urat mirositoare - ce provoaca disconfort persoanelor din jur
• gothic - in cazul in care nu se incadreaza in categoria fetish."

Hmm...cu ce sa ma imbrac? Erotic, sexi, fetish, kinky? Latex, piele, dantela?
Idei?