my city was built on stolen native land - Indigo

More works HERE.

The Dalston Bust Depot

Circul ororilor - Filmul

Intr-o seara fara chef de toceala n-am rezistat tentatiei si m-am apucat de fizionat si filmul.

Acum, in alta seara fara chef de toceala (cica sunt in pauza da de fapt am o scarba de invatat de nu ma vad) va spun cateva cuvinte despre ecranizarea faimoasei (la ea acasa) serii de romane vampiricesti.

M-au cam prostit filmele astea cu vampiri, n-am ce zice. Daca la New Moon am adormit de doua ori, asta parca nu a fost asa prost. Adevarul e ca se putea si mai rau.

Steve pare pampalaul pampalailor, iar ca vampir e de o penibilitate si mai mare. Ma asteptam la un tip mai bine facut, eventual chiar plinut. Transformarea lui m-a luat total prin surprindere....

Crepsley a mai salvat din film, de fapt el a si fost motivul pentru care m-am uitat pana la capat. Actorul a reusit sa faca personajul exact ca in carte, chestia care m-a incantat peste masura.

Madame Truska (femeia cu barba) e chiar opusul a ce mi-am imaginat (tipa era blonda si buna, iar aici e Salma neagra si paroasa...bleah), iar concubinajul ei cu vampirul cred ca a fost bagat pentru a baga si ea doua replici in film. Nu prea am inteles ce isi tot dadea aere de prevazatoare, avand in vedere ca n-a prezis nimic.

Luptele dintre vampiri au fost pur si simplu PENIBILE, cu efecte de tot rahatul, cred ca am si cascat de vreo 2 ori sau am derulat rapid.
Cirque de freak e chiar misto, pana la faza baiatului sarpe, pe ideea ca tre sa fie si un personaj "negativ" pampalau. Si femeia maimuta ce pana mea era pe acolo? Spalatoreasa, femeie de serbici?

Au fost totusi cateva faza destul de faine, pentru astia de au citit cartea:

- momentul in care il omoara pe Darren;

- gluma vampirului la faza cu liliecii;

- doamna Octa pe Steve :D

- anumite dialoguri.

Cliseele au fost la mama lor, n-au venit cu nimic nou, de fapt nici nu stiu de ce m-am uitat...

Pentru amatorii de filme cu vampiri il recomand in lipsa de altceva.

Acuma astept sa vad Wolfman, alta balarie, mai mult ca sigur. In weekend sper sa citesc si "Trezirea" din saga "Jurnalele Vampirilor", asa de destindere.

Saga lui Darresn Shan

Am prins oferta la Corint si am zis ca ar fi cazul sa profit de ea. Nu ma asteptam la cine stie ce capodopera a genului, dar nici foarte dezamagita n-am ramas. Am reusit sa citesc primul volum - CIRCUL ORORILOR, urmand ca peste doua saptamani sa urmeze UCENICUL VAMPIRULUI si TUNELE SANGELUI. Sper sa fie mai captivante.
S-a plecat de la ideea c Darren Shan este un baiat absolut normal, cu doi parinti si o sora mai mica, a carui viata se va schimba complet destul de repede. Punctul de cotitura este reprezentat de vizitarea Circului Ororilor, impreuna cu Steve, cel mai bun prieten al sau. Fascinat de doamna Octa (un paianjen destul de mare si paros) Darren se face vinovat de furt fix de la un vampir. Din una in alta baiatul nostru este fortat sa devina ucenic de vampir...transformare destul de complicata.
Inceputul a fost destul de bine construit, reprezentatia circarilor fiind de luat in seama, insa mai apoi m-a plictisit teribil.

Am vazut si o parte din film si mi-a placut cum au reinterpretat lucrurile, existand o elemente de legatura intre scene. M-as fi asteptat sa faca circul putin mai infricosator si sa lase varcolacul sa-i manance mana pe bune spectatoarei. Nu cred ca ar fi fost foarte violent.

Una peste alta nu desfiintez total seria si ma voi pronunta la final in caz ca reusesc sa o termin.

Banui ca filmul reprezinta ecranizarea celor trei volume, asa ca nu ma grabesc in a-l vedea.

Postere noi Alice in Wonderland

Pana pe 5 martie mai e ceva, asa ca va mai indulcesc asteptarea cu 2 postere destul de misto.

Despre nimic

In timp ce sorbeam din cafeaua cu lapte preparata dintr-un plic de 3in1, mi-am dat seama ca pe aici nu am prea scris de multicel. Adevarul e ca am avut o lipsa acuta de chef, am dat-o in melodii de dor de ploaie (ninsoarea nu-mi place) si m-am pus pe citit romane de iubiri imposibile.
Mai mult ca sigur e o pasa proasta si voi trece cat de curand peste.
Intre timp a mai trecut un examen, un examen in adevaratul sens al cuvantului. Bine structurat, bine formulat, limita de timp acceptabila, materi la la fel. Chiar am simtit ca a fost cum trebuie. Chiar mi-a placut. SI am aflat si multe chestii noi. Spre exemplu stiati ca exista o forma de leucemie acuta transmisa printr-un virus (HTLV1 pe numele lui)? Mai faceti sex neprotejat...
De maine teoretic incep endocrinologia (practic prima zi a fost azi), asa ca nu voi mai circula cu metroul (ce bine). Oricum mi se ridica tensiunea de fiecare data cand vedeam gramada de oameni de la unirii2. Bleah. Acum voi putea asculta matinalul de la Guerilla fara intreruperi. Dublu Yey!!!
Inca o chestie pe care nu o voi intelege - de ce simt nevoia oamenii sa sune pe cineva atunci cand sunt pe tron? Dureaza atat de mult sa elimini deseurile, incat ai nevoie de sustinere? sau treaba sta altfel: "stii ...eram pe wc si mi-a zburat gandul la tine" - wtf?
Weekendul asta a reinceput "Secret diary of a call girl", asa ca 40 de minute am avut ce viziona. Din plictiseala m-am apucat si de House M.d., de care ma declar fascinata. Intrece cu mult Grey-ul. Nu stiu de ce nu m-am uitat pana acum la el. Sunt la sezonul 2 si devine din ce in ce mai bun.
M-am apucat si de Nip/Tuck si nu credeam ca domnul Cole (Charmed) poate fi atat de hot. Mai sa mi se lipeasca ochii de monitor :))
A, sa nu uit am asistat la primul concert Byron pe anul asta, in Mojo. Fu fain, iar pe final parca mi-a revenit cheful. Unde mai punem ca Dan arata destul de bine (si din spate) :)
Revin maine cu poze.

Saramago - Evanghelia dupa Isus Cristos

Libertatea de exprimare a artistului in orice domeniu si prin orice mijloace este un crez care face parte din gandirea mea. Mi se pare nedrept, nedemn sa critici un artist pentru subiectele care-l inspira. M-am lovit de o perceptie paradoxala cititnd Evanghelia dupa Isus Hristos. Saramago este unul dintre scriitorii mei preferati, iar Evanghelia dupa Isus Hristos un roman scris impecabil, perfect inchegat, plin de costructii surprinzatoare. Saramago aduce subiecul religios in contrmporan, prin inovatii stilistice si de structura surprinzatoare. Lasand la o parte stilul remarcabil al romanului vreau sa revin la paradoxul pe care l-am mentionant mai devreme. Nu credeam ca o sa ma deranjeze vreodata o abordare telurica si ironina a Bibliei. Nu sunt un crestin practicant, nici nu pot sa afirm ca exista rigori de ordin religios in gandirea mea. Romanul lui Saramago m-a pus in fata unei situatii care contravine ideilor mele legate de libertatea de exprimare a artistului. Nu pot sa termin Evanghelia dupa Isus Cristos, nu pot sa depasesc limita unui bun simt tradus in tacere cand vine vorba de crestinism. Vad hibele crestinismului, nu agreez Biserica, nici manipularea jenanta a maselor prin intermediul religiilor. Cu toate astea sunt mituri pe care nu pot sa le accept distruse, idei care nu vreau sa fie batjocorite sau ironizate. Saramago rescrie cu ironia unui ateu sarcastic o legenda care sta la baza valorilor morale ale umanitatii. Detestarea crestinismului este o forma de refulare intelectuala a celor mai perene crezuri pozitive ale omenirii...