Damien Hirst’s Superstition

Aud tot mai multi oameni intrebandu-se daca orice ciudatenie expusa in muzeu/galerie poate fi considerata arta. Exibitionismul artistilor contemporani aproape a adus amatorii de arta la disperare. Nu se mai stie unde/incotro se intreapta arta. Care sunt limitele si care sunt valorile.

Parerile sunt contradictorii la fel si creatorii si arta. Arta actuala contrazice tot. Contrazice limita. O impinge la maxim. Pana cand? Probabil undeva exista o limita, ma intreb unde este? Joseph Beuys declara ca “Elementul cel mai important, pentru cel ce imi priveste obiectele, este teza mea fundamentala: fiecare om este un artist. Aceasta este insasi contributia mea la istoria artei.” , noi nu ar trebui sa ne punem o serie de intrebari esentiale precum “ care este limita dintre opera de arta contemporana si obiecte ciudate?” sau “ Orice idee ciudata poate fi considerata o idee geniala in arta contemporana?”

CIUDÁT, -Ă, ciudaţi, -te, adj. Care iese din comun, care şochează (prin aspect, manifestări, evoluţie etc.); curios, straniu, bizar; ciudos (2). – Din bg. čudat „minunat“. Sursa: DEX '98

Artistii contemporani care ies din tipare si socheaza, sunt cei care devin cunoscuti rapid. Intr-o lume in care informatia circula foarte repede, valorile se schimba rapid; la fel si prioritatea informatiilor pe care le receptam/retinem cred ca socul este singurul care ne poate atrage atentia asupra a ceva. Hrist este unul dintre artistii care au inteles asta. A inteles ca socul vizual, moral pe care il transmit creatiile lui ii pot aduce notorietatea. Si s-a dat la o parte sa ridiculizeze individul contemporan si arta prin expunerea unei sculpturi din fecale umane si de la diverse alte lucruri scarboase, ciudate, demente. Dementa lui de fiecare data avea un mesaj. Un public tinta. Pe care l-a atras si l-a fidelizat. A devenit celebru intr-un timp relativ scurt, dupa criteriile cele mai banale ale marketingului de arta actual. A folosit o reteta devenita deja clasica: un artist nebun care expune enorm de multe ciudatenii. Asa a fost etichetat si asa a devenit faimos. Cum isi continua drumul? Printr-o expozitie de picturi cu fluturi la Gagosian Gallery, L.A. Seria Superstition, o serie de lucrari baroce, filosofice pline de poezie pe care "dementul" Hrist a expus-o in 2007 spun un mare lucru despre artist. Nu mai vrea sa socheze. A avut nevoie, poate, sa atraga atentia asupra lui si a facut-o intr-o maniera radicala. Acum se poate exprima cum simte. Se poate inspira din poemele lui Philip Larkin, poate aborda teme de filosofie materialista in creatii. Hrist si-a schimbat drumul? Sau isi educa publicul?!