o paranteza gramaticala

azi la curs mi-am amintit o discutie mai veche cu o colega de birou. despre tautologie. definitia aici. da, este o greseala lingvistica. dar: este acceptata si se foloseste adesea. argumentul tautologic este expresiv, vioi si de foarte multe ori elibereaza de ridigitatea care apropie un text de limbajul de lemn. excesul de zel nu este totdeauna prolific, nu-i asa?

il inlocuiesc pe pruteanu? niea, ma duc sa ma culc!

Pasarela, la final

Maine este ultima zi a festivalului Pasarela. Am ratat conferintele de la MNAR, dar mi-au placut expozitiile ( Omagiu Yves Saint Laurent si Eleganta Romaneasca- Colectia doamnei Adina Nanu). Ma atrage Coco avant Chanel de la Institutul Francez, sper sa-mi fac timp sa-l vad.

In afara proiectului, dar cu o inevitabila asociere, la MNAC in instalatia lui Dorin Stefan rochiile Doinei Levintza sunt expuse sub niste verze. Dubios. Indiferent de argumentul curatororului, varza tot varza ramane!

ces derniers temps

m-am lasat dusa de val in cele mai diverse directii de proiecte, de arta, de tot felul de creatii, aspiratii, dileme. credeam ca-mi pot inventa timp la nesfarsit si nu voi obosi, si n-am obosit. imping limita cumva fara sens si adun tot mai multe, as zice ca ma simt depasita, dar nu cred ca acesta este cel mai potrivit termen. cred in teoria din kill bill - omul traieste doar cand are ceva de facut, dar cand se aduna prea multe apare o intersectie nesemaforizata si prea aglomerata de trairi si un inevitabil blocaj: incotro?

Marele Jaf Comunist

Luni (1 iunie, ora 20) in seara de film documentar la Centrul Ceh va fi proiectat "Marele Jaf comunist". Facut in 2004, filmul recupereaza evenimentele din 1959 - respectiv marele jaf de la Banca Nationala urmate de capodopera lui Pintilie, "Reconstituirea" (film interzis dupa 3 saptamanani de la premiera). Eu zic ca merita!

Varza calita tot varza ramane

Ieri seara m-am imbracat lejer, mi-am pus pantofii in picioare si am plecat spre MNAC. Vernisajul s-a numit "De la muratura la paranoia" si a fost gazduit la etajul 4 al muzeului. Bun...ajung acolo, aglomeratie mare, arunc un ochi in stanga, vad cateva manechine de plastic in rochii urate, trec mai departe. Ajung pe terasa, imi iau un suc si incep sa astept restul de oameni. Intr-un final ne strangem toate si incepem sa cautam un loc de odihnit picioarele. Gasim o masa si 3 scaune, dupa lungi cautari. Next- asteptam lansarea cartii (nu ca ma interesa in mod special). Pe la 8- 8 si ceva vad ca langa aparatura dj-ului (daca se poate numi asa) apare un domn imbracat in negru, aducand a ospatar ( probabil din cauza sortului). Aflu ca respectivul e Dorin Stefan, arhitect renumit al tarisoarei noastre. Amuzant individ, chiar mi-a placut mica prezentare a cartii, desi a fost cam prost organizata. Asta cred ca a fost singurul punct forte al vernisajului, daca excludem mancarea de care nu ne-am atins.

Inainte de prezentare am putut admira "expozitia", daca o putem numi asa. Se pare ca manechinele din plastic imbracate cu acele hidosenii de rochii erau parte din expozitie, plus ca aveau verze in loc de cap. Mirific. Urmatoarea parte din expozitie putea fi admirata pe un perete, mai precis reprezenta o proiectie a unui om vitruvian, succedata de alta proiectie cu multipli oameni vitruvieni, pentru ca mai apoi sa admiram niste castraveti miscatori urmati de oameni vituvieni in castraveti...a inteles cineva ceva? cam asta e ideea.

Si ultimul detaliu al vernisajului a fost reprezentat de cunoscutele borcane de muraturi, in interiorul carora era cate un pahar cu apa in care se scalda cate o cala. Asta mi-a placut intr-o oarecare masura.

Dupa mini prezentarea cartii am aflat ca suntem invitati la degustarea de preparate din varza=> inghesuiala.

Concluzia: prefer sa mananc varza acasa la mine, facuta de mama si condimentata de mine.

Mi s-a parut cam pierdere de timp tot evenimentul. Tind sa cred ca a fost mai mult un motiv pentru ca oamenii sa se revada si sa manance o varza calda:)

Astazi am cautat comunicatul de presa pentru a vedea ce trebuia sa inteleg din expozitie...poate sunt eu mai grea de cap. Am gasit si o explicatie...dar cu varza cum ramane?

" Muratura este legatura metaforica intre cartea de bucate, arhitectura si o “lege europeana” precum cea care reglementeaza dimensiunea castravetelui. Este prilej de reflectie asupra ideii de local, regional si global."(Dorin Stefan)