marți, 24 februarie 2009

Luxury tarnished



Din nou procupari primavaratice! De data asta un capitol care ma preocupa mai rar: genti. Prefer gentile de carpa, similare traistelor de paine cu imprimeuri vesele. Sunt mai comode, mai usor de asortat si mai incapatoare. Pentru ca, de cele mai multe, ori genul de traiste "de boschetar" (cum le numeste mama) nu se gasesc in Romania, ma indrept spre hand-made-uri. Si aici sunt optiuni nenumarate! Cele mai bune, dupa mine raman gentile Silviei sau creatiile Dianei Osorban (Catwork).




Pentru o extravaganta, primavara asta, as asorta niste pantofi dupa Rene Magritte (rochitz-ul nu ma inspira, dar n-am vrut sa-i trunchiez Filisofia din boudoir lui Maritte) cu un fake Louis Vuitton. Poate la urmatorul vernisaj la Anaid, cand o sa ma duc sa-mi salut prietenul imaginat facut de Laszlo :)

Primavara parfumurilor - Parfumurile primaverii


Intotdeuna iarna mi-a placut dintr-un singur motiv: usurinta cu care imi aleg parfumurile! Esenetele dulci, reci si foarte puternice satisfac 100% gusturile mele in materie de parfumuri. Cand vine primavara, datorita caldurii anumite parfumuri (pe care le ador) isi pierd din intensitate… Nu rezista la caldura. :(



Parfumurile verzi sau cele florale ma irita si ma plictisesc ingrozitor! Nu suport femeile care miros a “tufe de trandafiri” (Coco Chanel). De aceea, mirosurile primavaratice, monoflorale, ma calca pe nervi. Cand incepe sa miroasa a Diorissimo - Dior (lacramioare), Chloe – Lagerfeld (tuberose), Anais Anais – Cacharel (crin) etc. imi vine sa ma iau la palme. Pentru ca erau la moda in a doua jumatate a secolului XIX, s-ar putea crede ca gusturile au evoluat spre mirosuri mai sofisticate. Cel putin asa ar fi normal. Cu toate astea, parfumurile monoflorale, cu miresmele lor nostalgice, deprimante imi strica starea de spirit in fiecare primavara. Le presimt renasterea, si urmeaza sa ma enerveze in curand!

Ca sa scap de depresia pe in care ma baga parfumurile altora, trebuie sa-mi gasesc scaparea in parfumul meu. Si cum apropierea caldurii ma obliga sa renunt la combinatiile facute de Thierry Mugler, Moschino sau D&G am inceput sa caut arome mai calde, calme… Intotdeauna sunt greu de gasit. Anul asta osciez intre Ferre (Gianfranco Ferre) si Fidji (Guy Laroche). Ferre este un parfum floral, foarte aromat si jucaus. M-a atras in primul rand flaconul: arata ca o grenada eleganta! Iar combinatia floarala nu are nimic in comun cu mirosurile obisnuite din parfumuri florale. Combinatia irisi, tuberose, trandafiri, garoafe, ylang-ylang , floare de portocal, iasomie, santal si cedru este primavaratica, puternica si extravaganta! Fidji combina note florale cu tonalitati verzi. Mango, nuca de cocos, flori tropicale adaugate combinatiei florale, excentrice din Ferre: irisi, tuberose, trandafiri, garoafe, ylang-ylang , floare de portocal, iasomie, santal si cedru. Nu este un parfum rafinat sau discret, dar in nici un caz nu este nici vulgar. Este voluptuous si primavaratic, nelinistit si jucaus. Pentru ca nu ma pot hotari, amadoua sunt parfumurile primaverii pentru mine!




luni, 23 februarie 2009

Slumdog Millionaire(2008)


In fiecare an, decernarea Oscarurilor reuseste sa surprinda cineastii, cinefilii criticii de film, oamenii de rand... Pentru prima data, favoritul publicului coincide cu favoritul juriului! Slumdog Millionaire a primit aseara 8 premii (inclusiv mult ravnitul Cel mai bun film) din cele 10 nominalizari, adunand pana acum nici mai mult nici mai putin de 62 de premii! Wow, cred ca deja vorbim de o capodopera cinematografica unanim acceptata ca atare!


Concurenta a fost puternica. Cititorul, ecranizarea romanului lui Bernard Schlink, este o drama impresionanta cu un subiect deloc banal. O poveste de dragoste in care vina, rusinea si umilnta tulbura existenta banala a unui cuplu total nepotrivit...
Frost/Nixon - film inspirat din povestea jurnalisului britanic David Frost, este o capodopera atat in plan estetic, cat si documentar. Interviurile prin care sunt scoase la suprafata dedesubturile afarcerii Watergate - care l-au distrus ireversibil pe Richard Nixon - sunt un meci de box in urma caruia invinsul nu se va mai reabilita niciodata. Si invisnul a fost Nixon...


Filmele pe care le-am vazut din cursa pentru Oscar mi s-au parut foarte foarte bune! De aceea, astept cu nerabdare sa vad Slumdog Millionaire. Crinei i-a placut, spune aici si de ce.



Passengers

Claire Summers (Anne Hathaway), psiholog, e chemata pentru a trata un grup de 5 supravietuitori ai unui accident aviatic. Unul dintre acestia, Eric (Patrick Wilson), refuza terapia de grup si solicita sedinte la domiciliu. Avand in vedere cum arata, Eric nu este refuzat. Cei doi se apropie treptat unul de celalat insa terapia cu ceilalti supravietuitori merge din ce in ce mai rau. Astfel supravietuitorii incep sa dispara unul cate unul in mod misterios.
E un film ciudat pentru ca in final iti dai seama ca nimic nu e ce pare a fi. Nu sunt sigura daca inghit explicatia de final. A fost frumos realizat iar actorii din rolurile principale chiar se potrivesc si joaca destul de bine.
Nu e o capodopera a cinematografiei dar merita vazut. Iti lasa un sentiment placut la final.




Nu a fost prea mediatizat (probabil datorita productiilor in care mai joaca Anne anul acesta) si probabil de aceea nu va suna cunoscut titlul.

Slumdog Millionaire

"Jamal Malik is one question away from winning 20 Million Rupees. How did he do it?
A) He cheated
B) He's lucky
C) He's a genius
D) It is written."

Nu am vazut in viata mea un film indian dar pot spune acum ca am vazut un film pe jumatate indian. Filmul a luat destule premii( 5 premii Critics' Choice, 4 Globuri de Aur, 7 premii BAFTA) si e regizat de Danny Boyle (Trainspotting,Sunshine- o porcarie de film) si de o indianca.
Este povestea unui tanar sarac din Mumbai care participa la varianta indiana a emisiunii "Vrei sa fii miliardar"; este povestea a 3 destine: Jamal, Salim si Latika .
Jamal este retinut de politie pe motiv ca a trisat la concurs. Dupa ce e batut bine inainte este adus in fata politistului sef si luat la intrebari. Desi pare greu de crezut fiecare raspuns corect din cadrul concursului reprezinta momente din viata lui. Sa fie noroc, sa fie shansa, sa fie destin? Oamenii se imbogatesc atunci cand nu isi doresc?
De la cei trei muschetari pana la un celebru actor indian ,Jamal povesteste cum fiecare intrebare e un episod din viata sa. Si totul pentru ce? pentru Latika.

Mi-a placut. Sper sa ia Oscarul.




duminică, 22 februarie 2009

Mar Adentro (2004)

Nu-mi place tendinta cineastilor de-a exploata handicapurile umane. Exista oamenilor cu dizabilitati fizice sau phisice ne este cunoscuta tuturor, este parte din existenta noastra. Dar, a incerca sa faci arta plecand de la o latura atat de fragila a naturii umane, este inuman. Am vazut filme care dau o tenta pozitiva hadicapurilor fizice: Rain Man, Forrest Gump, Black etc. In acest caz, filmele care abordeaza aceste subiecte nu sunt josnice. Oamenii cu dizabilitati, de orice fel, sunt parte a societatii in care traim. Si beneficiaza de aceleasi drepturi. Mai ales de dreptul la viata.




Mar Adentro, filmul lui Alejandro Amenabar, m-a ingrozit. Nu pot sa spun ca m-a impresionat atat de mult cat a reusit sa ma scoata din minti. Un tetraplegic ceare eutanasierea in fata instantei si tot filmul isi prezinta argumentele care l-au determinat sa ajunga la aceasta decizie. Sensul vietii sa fie determinat intr-adevar de folosirea membrelor? Faptul ca esti imobilizat la pat sa-ti dea dreptul sa-ti refuzi viata? Ma abtin sa comentez, desi sunt categoric impotriva sinuciderii. Ma intreb cum a privit un om aflat in aceeasi situatie acest film. N-as vrea sa stiu raspunsul, dar mi-as dori sa stiu ce-a fost in mintea scenaristilor cand au scris asa ceva! Nu stiu in ce masura un film poate schimba viziunea unui om despre viata. Insa cu siguranta poate sa-ti ridice niste semne de intrebare. Mai ales cand subiectul atinge puncte sensibile.












vineri, 20 februarie 2009

Camee

Probabil unele dintre voi au observat reintroducerea broselor cu camee printre accesoriile "in tendinte". Daca sunteti printre cele care au observat chestia asta si vreti sa va cumparati ceva cu camee nu veti avea mare noroc sa gasiti ceva care sa va satisfaca dorinta. Majoritatea broselor cu camee sunt ba cu pietricele, ba cu margele sau chestii sclipicioase; asa ca ma indoiesc sa va placa.
Eu cred ca o brosa simpla e mai de bun gust decat una cu mii de pietricele. Am gasit una la un magazin la care nu m-as fi asteptat nici intr-o mie de ani. Mi-as fi dorit si o pereche de cercei cu camee da nu prea mi-a suras norocul la capitolul asta.
Cautand de nebuna pe net chestii cu camee( noua mea mica obsesie) am dat peste mai multe site-uri( majoritatea vandusera tot) insa atentia mi-a fost atrasa complet de urmatorul site:
Ca sa va faceti o idee voi pune mai jos cateva poze cu ce mi-a placut de acolo:



Am facut comanda pt un colier...acum sa vedem daca va arata asa ca in imagine:)

marți, 17 februarie 2009

Cartea de pe noptiera

Exista carti de care ramai cumva indragostit: crezi ca le-ai uitat si totusi le duci atat de tare dorul...


Corect. Exista carti pe care le-am citit in copilarie ca Singur pe lume, Cei trei grasani, Aventurile lui Huckleberry Finn sau romanele lui Dumas. Carti care care m-am indragostit in adolescenta ca Maitreyi, Magicianul, Procesul, Anna Karenina, Berlin Alexanderplatz, Demonii, Suferintele tanarului Werther, Lolita, Ferma animalelor si multe multe altele. Exista carti de care ma acum – tanara, adolescenta intarziata sau ce-oi fi- ma indragostesc pe loc. Ultima data m-am indragostit de Herzog. Ma indragostesc fregvent de carti, pe unele le uit, altele le pastrez de mult si pentru mult timp.


Sau carti carora le-ai presimtit miracolul, fara sa le fi cunoscut vreodata


Si asta mi s-a intamplat.Ultima data a fost Jurnal de Chuck Palanhiuk. Simteam ca este o carte de care ma voi indragosti, desi habar n-aveam despre ce e vorba in ea. Am povestit aici, nu-mi place sa ma repet.


Carti gata sa te iubeasca, adunate pentru tine in colectia "Cartea de pe noptiera".


Asta nu. Mon Dieu: never! Colectia de la Humanitas, Cartea de pe noptiera, mi se pare cea mai mare risipa de copaci taiati, cel mai mare consum inutil de hartie. Cu mici exceptii, numai mizerii ale literaturii sunt adunate in colectia asta. Iar pe coperta 4, cliseele dureroase de mai sus, sunt insirate de fiecare data. Fara exceptie. Sa faci PR unei carti proaste este, intr-adevar, o meserie dificila. Dar sa faci PR prost unei carti proaste mi se pare strigator la cer. Ma irita sa intru intr-o libarie si sa vad insirate pe rafturi toate aceste gunoaie. Recunosc: am citit cateva. Din greseala, din plictiseala. Eram mica si aveam timp de pierdut. Destul. Mi-am spalat greseala in fata naturii si le-am dus la reciclat.


Ce ma enerveaza si mai tare este incoerenta acestei colectii. Cand aduni mizerii, de ce sa nu iti faci un obicei din asta? Ce cauta Oameni din Dublin langa M-am hotarat sa devin prost? Ma intreb: care sunt criteriile de selectie pentru aceasta colectie? O colectie dezorganizata sau construita absolut aleatoriu nu am mai avut neplacerea sa intalnesc pana acum.


Si, ca o incheiere abrupta... domnilor, doamnelor de la Humanitas, va rog, insistent va rog: nu mai distrugeti padurile planetei inutil!

luni, 16 februarie 2009

Simkin ("Herzog"- Saul Bellow)


Pasiunile sufletului au fost sursa de inspiratie nelipsita pentru literatura din toate timpurile. De aceea, Moses E. Herzog, este unul dintre sutele de personaje chinuite de un esec sentimental. Se detaseaza de tipologia in care critica literara il va incradra inevitabil, prin acuratetea si multitudinea detaliilor prin care isi ofera sufletul cititorului. Saul Bellow face din Herzog cronica unui personaj prin toate mijloacele literare posibile. Il analizeaza din toate unghiurile, in toate ipostazele aproape in cele mai mici detalii. Poate doar Suferintele tanarului Werther il pot concura in dramatism si rigoare scriitoriceasca.


Din Herzog mi-a placut enorm Harvey Simkin. Avocatul ironic, mercantil, materialist si lipsit de scrupule. Omul care locuieste impreuna cu mama, o sora vaduva si multi nepoti intr-o vila luxuasa. Ocupa cea mai mica incapare din vila, iar spatiul sau minuscul este umplut pana la refuz de carti de drept si tablouri expresioniste neinramate. Niciodata previzibil, nicioadata suficient de atent avocatul isi imparte timpul intre clienti imbecili pe care ii stoarce de bani, restaurate exotice, expozitii si licitatii de arta. Discursurile sale sarcastice sunt condimentate cu umor taios si un pragmatism rece. Si totusi, in spatele acestui personaj sta imaginea standard a avocatului. Nu pot sa sufar avocatii. Prin prisma meseriei sunt lipsiti de scupule si sentimente. Ipocriti si cu sange rece – avocatii - sunt oamenii care te aduc cu picioarele pe pamant cand nu ai puterea de-ati forma oponiile de care are nevoie un om pentru a fi realist. De ce mi-a placut Simkin? Pentru ca este singura persoana pragmatica din tot romanul, singura careia putin ii pasa de cercetarea adevarului, binelui si frumosului. Il lumea reala cred ca ar fi o fiinta detestabila, dar, inchis in paginile romanului, ramane un personaj placut, diferit, dificil si amuzant.

duminică, 8 februarie 2009

Cinghiz Aitmatov – "Stigmatul Casandrei"



"Rusia este tara sentimentelor."

Millan Kundera





“Durerea si suferinta elibereaza universul din chingi, il fac sa creasca sa se dilate.”
Cinghiz Aitmatov






Toate insemnele pacatelor si greselilor oamenilor vin din neincredere si necredinta. Indiferent de natie, sex, varsta toti avem ceva in comun: mai devreme sau mai tarziu pierdem sau gresim din cauza lipsei de incredere. Atunci cand neincrederea se asociaza cu lipsa dorintei de cunoastere rezultatele pot fi devastatoare. Aitmatov, marcat, probabil, de moartea tatalul sau – executat in timpul regimului stalinist – incearca prin romanele sale sa trasmita publicului semnale ca umanitatea se poate salva prin cunoastere, deschidere si toleranta. Desi sustinator al lui Gorbaciov si al perestroikai, nu s-a sfiit sa critice of-urile comunismului si raul pe care l-a facut acest regim umanitatii. Scriitorul a murit in 2008, an in care a fost propus pentru candidatura la Premiul Nobel - pentru modul in care romanele sale prezinta „umanitatea ca simbol al sperantei”. Premiul Nobel pentru literatura nu se decerneaza post-mortem; insa Aitmatov face parte dintre acei sciitori a caror opera merita aceasta distinctie.


In romanul Stigmatul Casandrei (Humanitas Fiction, 2008) cititorul este pus fata-n fata cu rezultatele devastatoare ale neicrederii, mediocritatii si spiritulul de turma asociate cu lipsa dorintei de cunoastere.
M-am intrebat ce s-ar intampla daca intr-adevar ar fi posibil ca embrionii sa trasmita mamei semnale ca nu vor sa se nasca. Daca “stigmatul casandrei” – un semn care in fruntea femeii insarcinate cand fatul isi refuza destinul – ar invada societatea noastra actuala. Ce-ar fi moral? Mamele sa renunte la copii nenascuti care isi refuza destinul, care se tem de viata printre oameni? Aceasta problema poate ar rasturna esenta gandirii noastre – intarita de secole de traditie – care se opune avortului. Fundamentele religiei contravin avortului, pe care-l considera o crima. Tot crima ar fi si atunci cand embrionul trasmite semnale ca nu vrea sa traiasca. In cazul acesta, singura solutie ar fi ca umanitatea sa se schimbe, sa-si regandeasca modul de viata si de gandire. Sa incercam sa ne salvam sulftele prin “imblanzire”. Ceea ce, nu ar fi posibil Pentru ca oamenii sunt singura problema a vietii si a fericirii! Raul din noi actioneaza impotriva noastra!

Progam teatru 2009

De cand ma tin si eu domne sa vad o piesa de teatru...dar nu stiu cum se face ca de fiecare data intervine ceva. Ba un examen, ba nu e piesa la care vreau sa merg, ba n-am cu cine, ba nu mai sunt bilete si tot asa.
Azi, in lipsa de chef de invatzat am analizat ofertele teatrelor destul de amanuntit si mi-am facut o lista a pieselor pe care trebuie sa le bifez anul asta. M-am saturat de cat de des ma duc la cinema, de toate filmele vizionate la monitor, iar de seriale nu are rost sa amintesc( hai fie 2: m-am apucat de legent of the seeker si hex).
Dupa o scurta analiza de aproximativ o ora am cazut de acord cu mine in privinta a 2 aspecte: 1.saptamana ce vine nu se anunta prea interesanta asa ca m-am abonat pt newsletter la 3 teatre; 2. sunt cam 3 teatre care mi-au starnit interesul.
Lista cu ce as vrea sa vad este urmatoarea:



Teatrul Bulandra:

1."Moartea unui comis voiajor"
cu:
Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Marius Chivu, Claudiu Stănescu, etc.
2. "Scaunele"
cu: Oana Pellea si Răzvan Vasilescu .












Teatrul Odeon:
3. "Camera de hotel - o trilogie"
cu: Dorina Lazar, Liana Margineanu , Antoaneta Zaharia , Paula Niculita, Mircea Constantinescu, Mugur Arvunescu, Pavel Bartos si Marcel Iures.



Teatru Act:

4." Mercy seat"
cu: Mihaela Sirbu si Constantin Dita.


















5." The shape of things"
cu: Mihaela Sirbu, Vlad Zamfirescu, Irina Velcescu, Andi Vasluianu.

"Povestea este aceea a lui Pygmalion si a Galateei, dar pe dos - in sensul ca femeia este cea care il creeaza pe barbat. Atata doar ca "obiectul", surprins in procesul de transformare, nu cunoaste intentia maestrei. Pe scurt, o tanara vizitatoare a unui muzeu este apostrofata timid de un supraveghetor supraponderal si conformist. Intre cei doi se naste o idila. Tonul este dat de tanara, care se dovedeste a fi studenta la arte. Cei doi se intalnesc si formeaza un cuplu foarte modern. Transformarea barbatului e totala, pana acolo incat isi scandalizeaza prietenii, o pereche mai provinciala si singura lui zestre in noua relatie. Nuantele manipularii sunt extrem de fin sugerate, comportamentul personajului central schimbandu-se vazand cu ochii. Nici al "maestrei" nu ramane acelasi. Asistam la schimbarea ei care atinge punctul culminant odata cu sustinerea licentei: o sculptura umana vie - iubitul ei. LaBute merge si In Forma lucrurilor oarecum in contra valului noii dramaturgii, in tratarea unor teme obsesive ca violenta si cruzimea care ne inconjoara. El refuza amoralitatea postmodernista, preferand un punct de vedere solid asupra moralitatii. Un love-story cotidian devine o meditatie nelinistitoare despre relatia dintre arta si non-arta, normalitate si anormalitate. Pana unde pot fi calcate tabuurile in viata, dar si in arta? O studenta la arte plastice joaca comedia dragostei, folosindu-se de propriile trairi erotice pentru lucrarea de licenta. Isi trateaza partenerul ca pe un cobai, experimentand cu trupul si sufletul acestuia. Acest performance body-art, crud si cinic, devine o expresie a alienarii unei societati in care "totul este de vanzare". (Ludmila Patlanjoglu, COTIDIANUL, 1 octombrie 2004) "- uite la piesa asta as invita-o si pe Valentina:))



6." Frankie si Johnny"
cu: Andreea Barsan si Ionut Ionescu.











7." Bash. O trilogie contemporana"
cu: Mihai Calin, Vlad Zamfirescu, Irina Velcescu, Mihaela Sirbu.











Teatrul De Opereta:
8." Broadway- Bucuresti"
cu: Cătălin Petrescu, Florin Budnaru, Crina Zancu, Daniela Vladescu, Silvia Şohterus, Amelia Antoniu, Gabriela Daha, Mediana Vlad, Valentino Tiron, Orest Pîslariu, Razvan Popa,Stefan Popov, Bianca Ionescu, Camelia Mocanu, Oana Rusu, Crina Matei, Zita Moldovean, Irina Sârbu, Carmen Buterez, Cristina Stăniloiu, Oana Botez, Gabriela Tudorache, Lia Siloci.
"Este un spectacol cu cele mai frumoase momente din 14 celebre musicaluri americane realizate de la inceputuri pana astazi, un spectacol pe care au acceptat sa il realizeze mari creatori (regizori, coregrafi, scenografi), personalitati proeminente ale teatrului romanesc de astazi, artisti din generatii diferite, deosebiti, firesc, prin stilul propriu, uniti toti in ideea de a da nastere unui proiect inedit, in premiera in Romania."
Cele 14 musicaluri americane incluse in spectacol sunt:

Cabaret
Show boat
Cats
Omagiu Richard Rogers
South Pacific
A chorus line
Selectiuni George Gerswin
West Side Story
Chicago
Scripcarul pe acoperis
Fantoma de la opera
Inima de leu
Evita
New York: Here's to the Big Apple

Teatrul National:
9."Sake-ul mătuşii şi Doamna Aoi"
cu: Yaemon Yamashita, Yoshito Sekine, Yasuyuki Kihara, Kenkichi Tonoda, Shingo Kou, Katsuhiro Shimodaira, Yasuharu Odagiri, Naotaka Kakutou, etc.
"Un spectacol de 70 de minute, în care peste 20 de actori japonezi vor îmbina, într-un limbaj poetic, arta dramatică, cântecul şi dansul. Atât teatrul Nō, cât şi cel kyogen au o îndelungată tradiţie în cultura japoneză. Este prima reprezentaţie de acest gen susţinută în România.

Sake-ul mătuşii este o poveste despre o femeie, proprietara unui magazin de băuturi şi nepotul său care, purtând o mască de demon, o păcăleşte şi reuşeşte să îi bea băutura până se îmbată. El adoarme şi astfel femeia descoperă cine era "demonul" în realitate.
Cea de-a doua piesă, una din cele mai iubite piese Nō, Doamna Aoi (Aoi no Ue), a fost scrisă de Zeami Motokiyo cel mai important dramaturg al teatrului Nō.. Aoi, soţia legitimă a lui Genji a fost ameţită şi adormită de o fantomă, iar pentru a o trezi Genji încearcă diferite incantaţii, rugăciuni şi chiar tratamente, dar nici unul nu are efect. Subalternii lui s-au gândit la un plan şi au dus corpul posedat să fie descântat de o miko (fecioară care slujeşte la un altar shintoist). La sunetul scos de arcul (azusayumi) acesteia, din căruţa stricată cu care era transportat corpul lui Aoi se ridică un spirit care începe să şoptească amărăciunea de a nu se putea rupe din nesfârşitul ciclu al renaşterilor. Spiritul se prezintă ca fiind Rokujō Miyasudokoro, una dintre iubitele de demult ale lui Genji. Când spiritul pomeneşte despre resentimentele pe care le avea din cauză că dragostea lui Genji se mutase de la ea către Aoi, se apropie de căpătâiul lui Aoi şi încearcă să o răpească în lumea cealaltă (yomi no kuni). Văzând acestea, însoţitorul lui Genji cheamă un servitor şi îl trimite să îl aducă pe preotul Yokawa no Kohijiri. Când acesta începe să se roage apare Miyasudokoro transformată într-un spirit rău şi îl atacă. Cei doi se luptă puternic, dar în cele din urmă spiritul rău este înfrânt de puterea înţelepciunii budiste, moare împăcat şi dispare."


10. "Jocul ielelor"
cu: Marius Stănescu, Mircea Rusu, Ioan Andrei Ionescu.








sâmbătă, 7 februarie 2009

Control (2007)



Acum cateva minute am vazut filmul Control, in regia lui Anton Corbijn. Nu stiam nimic despre film, dar aveam incredere in capacitalea lui Corbijn de-a creea imagini. Videoclipurile pe care le-a regizat pentru Depeche Mode, Art of Noise, Metallica, U2, Red Hot Chilli Pappers etc. sunt o carte de vizita excelenta! Bineinteles, nici ca fotograf nu-si dezminte talentul. Construita in alb si negru, lumea imaginilor lui Corbijn este coplesitoare si... devastatoare. Devastatoare pentru ca accentul in contructia unei imagini cade pe detalii minore, aparent insignifiante, dar foarte triste. Te misca. Si povestea pe care a ales-o este la fel de emotionanta. Punctand aspecte esentiale din viata solistlui trupei Joy Division, Ian Curtis, filmul impune o indelunga meditatie asupra vietii, sentimentelor si a mortii. Ce inseamna fericire daca o cariera de succes si o viata de familie fericita nu duc acolo? De ce iubirea si celebritatea duc la sinucidere in loc sa aduca cu sine liniste, relaxare si implinire? Ian Curtis este un personaj ciudat. Epileptic, instabil si apocaliptic. Viata lui este un sir de succese - dobandite cu mult efort - care duc la deznadejde si apoi la moarte. Inadaptat? Poate. Sufletul unui artist va fi mereu o enigma pentru oamenii oarecare...








joi, 5 februarie 2009

Ep. 10- Junnosuke Yoshiyuki


"Erotic, captivant, trist." - cam asa descrie The Observer singurul roman aparut la noi al japonezului.


Nascut in Okayama, Junnosuke si-a intrerupt studiile universitare pentru a scrie la o revista de scandal ce-i ocupa mai tot timpul. Si daca ai in vedere faptul ca “documentarea” pentru articole includea frecventarea barurilor, prostituatelor si a comunitatii gay probabil te loveste undeva prin capsor ideea ca de acolo s-a inspirat si pentru scrierile sale. Cum timpul liber si-l umplea cu activitati care mai de care mai demne de un adevarat scriitor al vremurilor- alcool, jocuri de noroc si vizitarea prostituatelor- ne dam seama de ce tot insista cu expoatarea sexualitatii si prostitutiei in operele sale ca mijloc de a intelege relatiile interumane.

A castigat si premii, pentru ca altfel nu isi capata statutul de a fi mentionat pe aici: Premiul Akutagawa (Aversa, 1954), Premiul Tanizaki (Camera neagra, 1969) si Premiul Noma (Pana la lasarea serii, 1978, roman care s-a bucurat de o ecranizare de succes in Japonia).

Intrebarea intrebatoare avand in vedere perioada in care a scris: cand a avut timp sa scrie? Avem 2 raspunsuri:
1.in timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost scutit de servirea patriei ca soldat pentru ca suferea de astm bronsic ;
2.a stat si prin spitale pentru ca s-a imbolnavit de tbc( acolo si-a asternut pe hartie aventura sa cu o prostituata).
In perioada in care nu-si scria propriile romane a tradus in japoneza opera lui Henry Miller. Cam atat despre viata domnului.


Pana la lasarea serii a fost tradusa si la noi, la editura Trei. Subiectul romanului il reprezinta un nene de vreo 40 de ani si amanta sa ,o tanara de 22 de ani. Problemea lu` nenea respectiv: tanti nu dorea sa fie dezvirginata, refuzand penetrarea. De ce nu vrea sa i se daruie complet cititi si veti afla( cica se numeste erotism nu pornografie).
A mai scris:
Vanzatorul de trandafiri- 1950
Orasul culorilor primare- 1951
Aversa- 1954
Camera unei tarfe- 1958
Camera neagra- 1969
Pana la lasarea serii-1978

marți, 3 februarie 2009

Curiozitati


Leapsa de la Diana




1. Care este cea mai buna carte citita de tine?


Crina: High Fidelity

Val: wow.. greu. „Magicianul” lui Fowles. Poate.


2. Ai facut cadou carti?


Crina: Daaa.Valentina stie:))

Val: bineinteles


3. Care este viitorul literaturii?


Crina: In traduceri

Val: Viitor? Nu cred ca pot sa prevad viitorul literaturii, pot sa-mi doresc o evolutie poate. Caut simplitate si eleganta in scris si inteligenta in alegerea subiectelor. Si, bineinteles imagini... multe imagini.


4. In ce limbi ai citit carti?


Crina: engleza, franceza

Val: Romana, engleza, franceza.


5. Ce carti "celebre" nu ti-au placut?


Crina: Alchimistul

Val: Mi-e greu sa spun ca am citit carti care nu mi-au placut. Poate carti care nu au fost asa cum ma asteptam... Rushdie – „Copii din miez de noape”, Capote – „Mic dejun la Tiffany”, Henry Miller – „Tropicul cancerului”.


6. Ce tara a produs cea mai buna literatura?


Crina: Japonia, desigur

Val: Categoric: Rusia.


7. Iei notite din cartile pe care le citesti?


Crina: Subliniez pe carti( si nu mi-e rusine)

Val: Da, uneori


8. Cam cate carti ai citit pana acum?


Crina: foarte greu de aproximat. mai putine decat as fi vrut.

Val: N-am idee..


9. Cu ce carti ai dormit in brate de plictiseala?


Crina: Gasca Salbatica

Val: Nu pot sa adorm cand fac ceva.


10. Ce înseamnă cărţile pentru tine?


Crina: o desprindere de tot ce graviteaza in jur

Val: o lume noua completa si complexa de care nu ma pot dezvata.


11. Care este cea mai scumpa carte pe care ai cumparat-o?


Crina: nu mai tin minte( pobabil una pe care nu am citit-o:D)

Val: O editie uriasa in doua volume cu toata opera lui da Vinci.


12. Care este cel mai tare final la o carte citita?


Crina:Finalul din "Colectionarul".

Val: Pot sa spun un final care mi-a ramas pe creier: Anna Karenina.


13. Care este cea mai influenta carte citita de tine?


Crina: "In cautarea oii fantastice"

Val: Cred ca „Amantele” de Jelinek..


14 Care scriitor te-a influentat cel mai mult ?


Crina: Haruki Murakami(d`ohhh)

Val: Nu stiu. Probabil fiecare carte pe care am citit-o m-a influentat intr-un fel sau altul (pana acum nu m-am gandit sa fac un top al influentelor din literatura. o sa ma gandesc la asta intr-o zi...)


15. Cat de repede citesti o carte?


Crina: depinde de nr de pagini:D de la 1 zi pana la 1 saptamana

Val: 2-3 zile. Acum depinde de timpul pe care il am la dispozitie.

cum traiesti cu o viziune


Ivetka and the mountain / 9 februarie / 20h00 / Centrul Ceh
In anii 1990-1995, in sudul Slovaciei, Fecioara Maria se arata in fiecare luna in fata a doua tinere. Filmul spune povestea uneia dintre ele, incercand sa raspunda la intrebarea "Cum traiesti cu o viziune?”

Pentru mai multe detalii: www.czech-it. ro

nominalizari premiile GOPO 2009


Cea de-a treia editie a Galei Premiilor Gopo si-a anuntat astazi nominalizatii, in cadrul unei conferinte de presa la care au participat Laurentiu Damian si Florin Mihailescu, membri in juriul Premiilor Gopo, Oana Rasuceanu, coordonator al Galei Premiilor Gopo, si Toma Peiu, PR & Press Manager Gopo 2009.



CEL MAI BUN FILM (LUNG METRAJ)


*BOOGIE Producator: Dragos Vilcu (Multimedia Est)Regia: Radu Muntean


*COCOSUL DECAPITAT Producatori: Radu Gabrea, Laszlo Kantor, Arno Ortmair, Dieter Pochlatko (Total TV, Uj Budapest Filmstudio, EPO-Film-Produktionskges, Film-Line Productions GmbH)Regia: Radu Gabrea, Marijan D. Vajda


*RESTUL E TACERE Producator: Cristian Comeaga (Domino Film)Regia: Nae Caranfil


CEL MAI BUN REGIZOR (LUNG METRAJ)


*NAE CARANFIL RESTUL E TACERE


*RADU GABREA, MARIJAN D. VAJDACOCOSUL DECAPITAT


*RADU MUNTEAN BOOGIE


CEL MAI BUN SCENARIU DE LUNG METRAJ


*ALEXANDRU BACIU, RADU MUNTEAN, RAZVAN RADULESCU BOOGIE


*NAE CARANFIL RESTUL E TACERE


*ADRIAN LUSTIG, HORATIU MALAELENUNTA MUTATUDOR VOICAN SCHIMB VALUTAR


CEL MAI BUN ACTOR INTR-UN ROL PRINCIPAL INTR-UN FILM DE LUNG METRAJ


*DRAGOS BUCUR Pentru rolul BOGDAN « BOOGIE » CIOCAZANU din filmul BOOGIE


*ALEXANDRU POTOCEAN Pentru rolul IANCU din filmul NUNTA MUTA


*COSMIN SELESI Pentru rolul EMIL din filmul SCHIMB VALUTAR


*MARIUS FLOREA VIZANTE Pentru rolul GRIG din filmul RESTUL E TACERE


CEA MAI BUN ACTRITA INTR-UN ROL PRINCIPAL INTR-UN FILM DE LUNG METRAJ


*IOANA IACOB Pentru rolul ALFA SIGRID BINDER din filmul COCOSUL DECAPITAT


*ANAMARIA MARINCA Pentru rolul SMARANDA CIOCAZANU din filmulBOOGIE


*MEDA VICTOR Pentru rolul MARA din filmul NUNTA MUTA


CEL MAI BUN ACTOR INTR-UN ROL SECUNDAR INTR-UN FILM DE LUNG METRAJ


*SILVIU BIRIS Pentru rolul RAOUL din filmul RESTUL E TACERE


*MIMI BRANESCU Pentru rolul SORIN PENESCU din filmul BOOGIE


*ADRIAN VANCICA Pentru rolul VALI IORDACHE din filmul BOOGIE


*VLAD ZAMFIRESCU Pentru rolul NUTU FERFIDE din filmul RESTUL E TACERE


CEA MAI BUNA ACTRITA INTR-UN ROL SECUNDAR INTR-UN FILM DE LUNG METRAJ


*IOANA BULCA Pentru rolul ARISTIZZA din filmul RESTUL E TACERE


*VICTORIA COCIAS Pentru rolul MUTTER GOLDSCHMIDT/MAMA LUI FELIX din filmulCOCOSUL DECAPITAT


*ALIONA MUNTEANU Pentru rolul LILI din filmul SCHIMB VALUTAR


*MIRELA ZETA Pentru rolul EMILIA din filmul RESTUL E TACERE


CEA MAI BUNA MUZICA ORIGINALA (LUNG METRAJ)


*LAURENT COUSON RESTUL E TACERE


*PETRU MARGINEANU SCHIMB VALUTAR


*THOMAS OSTERHOFF COCOSUL DECAPITAT


CEA MAI BUNA IMAGINE (LUNG METRAJ)


*TUDOR LUCACIU BOOGIE


*MARIUS PANDURU RESTUL E TACERE


*VIVI DRAGAN VASILE NUNTA MUTA


CEL MAI BUN MONTAJ (LUNG METRAJ)


*NITA CHIVULESCU SUPRAVIETUITORUL


*DAN NANOVEANU RESTUL E TACERE


*CRISTIAN NICOLESCU, CRISTINA IONESCUNUNTA MUTA


CEL MAI BUN SUNET (LUNG METRAJ)


*CONSTANTIN FLEANCU COCOSUL DECAPITAT


*DRAGOS STANOMIR BOOGIE


*FLORIN TABACARU, STEFAN CRISAN, BRIAN RIORDAN RESTUL E TACERE


CEA MAI BUNA SCENOGRAFIE (LUNG METRAJ)


*SORIN DIMA BOOGIE*FLORIN GABREA COCOSUL DECAPITAT


*MIHNEA MIHAILESCU NUNTA MUTA


*CALIN PAPURA, RUXANDRA IONICARESTUL E TACERE


CELE MAI BUNE COSTUME (LUNG METRAJ)


*GEORGIANA BOSTAN BOOGIE


*DOINA LEVINTZA RESTUL E TACERE


*SVETLANA MIHAILESCU COCOSUL DECAPITAT


*OANA PAUNESCU NUNTA MUTA


CEL MAI BUN MACHIAJ SI CEA MAI BUNA COAFURA (LUNG METRAJ)


*IOANA IONITA, DANA ROSEANU NUNTA MUTA


*RUTH PHILIPP, HEINER NIEHUES, CLARA TUDOSE COCOSUL DECAPITAT


CEL MAI BUN FILM DOCUMENTAR


*CONSTANTIN I ELENA Producator : Andrei Dascalescu, Roberto Blatt (Filmlab, Chello Multicanal)Regia: Andrei Dascalescu


*NUNI, MUZICI I CASETE VIDEO Producatori: Oana Giurgiu, Carmen Harabagiu, Andrei Cretulescu (Hai-Hui Entertainment, HBO Romania) Regia: Tudor Giurgiu


*PODUL DE FLORI Producator : Thomas Ciulei (Ciulei Films, Europolis Film)Regia: Thomas Ciulei


*TESTIMONIAL Producator : Razvan Georgescu (Pelegrin Film, StarCrest Media, ZDF/Arte, TVR)Regia: Razvan Georgescu


CEL MAI BUN FILM DE SCURT METRAJ


*ALEXANDRA Producator: Ada Solomon (HiFilm Productions) Regia: Radu Jude


*CUCUL Producatori: Andras Muhi, Robert Lakatos, Janos Szantai (Inforg Studio, Argo Audiovisual)Regia: Cecilia Felmeri


*O ZI BUNA DE PLAJA Producator : Catalin Mitulescu (Axel Film)Regia: Bogdan Mustata*PALMELE Producator: UNATC Bucuresti Regia: George Chiper


PREMIUL "TANARA SPERANTA"


*ANAMARIA CHIOVEANU LUNGUL DRUM SPRE CASA


*CATALIN MUSAT CIOBANUL ZBURATOR


*GEORGE CHIPER PALMELE


*GEORGE DOROBANTU ELEVATOR


PREMIUL PUBLICULUI (PENTRU FILMUL ROMANESC CU CEL MAI MARE SUCCES LA BOX OFFICE IN 2008)


*SUPRAVIEUITORUL - 25, 706 bilete vandute Producator: Andrei Boncea (MediaPro Pictures)Regia: Sergiu Nicolaescu


CEL MAI BUN FILM EUROPEAN (DINTRE CELE DISTRIBUITE IN ROMANIA IN 2008)


*DE PARTEA CEALALTA / AUF DER ANDEREN SEITE (Germania, Turcia, Italia, 2007) Regia: Fatih AkinDistribuitor: Independenta Film


*IN CLASA / ENTRE LES MURS (Franta, 2008) Regia: Laurent CantetDistribuitor: Independenta Film


*IN SLUJBA REGELUI ANGLIEI / I SERVED THE KING OF ENGLAND (Cehia, Slovacia, 2006) Regia: Jiri MenzelDistribuitor: MediaPro Distribution


*PERSEPOLIS (Franta, SUA, 2007) Regia: Marjane Satrapi, Vincent Paronnaud Distribuitor: Transilvania Film


* mi-am inrosit preferintele :D



luni, 2 februarie 2009

Mirese nebune

De la regizorul filmului "13 Going on 30" vine si "Bride Wars", un film ce se vrea comedie.
Cu Kate Hudson si Anne Hathaway in rolurile principale, am crezut ca va fi ceva in genul "27 dresses" sau undeva pe acolo. Ma asteptam la mirese isterice, capabile de orice pentru ca nunta sa iasa perfect; ma asteptam la un fel de Monica din "Friends" si caietul ei imens in care erau cele mai mici detalii ale nuntii ideale.
In schimb ce primesc? Doua bune prietene care au ghinionul sa aiba nunta in aceeasi zi, la aceeasi ora, in acelasi loc- la Plaza. Responsabila de asta e Marion St. Claire, un fel de Jennifer Lopez( as fi preferat-o pe J.Lo).
Povestea e slabuta, previzibila, plictisitoare pe alocuri. Intr-un final una decide sa anuleze nunta din cauza logodnicului care nu o mai suporta.
Kate Hudson e simpatica si frumoasa dar pacat de film. In afara de Kate mi-a mai placut rochia ei de mireasa. Rochia respectiva e din colectia Vera Wang la care s-au adaugat cateva modificari( e mai bufanta si din alt material). Se pare ca miresele Vera Wang se inmultesc( Vezi Carrie din SATC).

Astept "Confessions of a Shopaholic".

Melanie Bonajo-Are All Cliches True 03; Amsterdam